Clinica medicala Ager Med
  • Clinica medicala Ager Med 1
  • Clinica medicala Ager Med 2
  • Clinica medicala Ager Med 3
  • Clinica medicala Ager Med 4
  • Clinica medicala Ager Med 5
  • Clinica medicala Ager Med 6
  • Clinica medicala Ager Med 7
  • Clinica medicala Ager Med 8
  • Clinica medicala Ager Med 9
  • Clinica medicala Ager Med 10

20% reducere la serviciile medicale AgerMed.

Ecografii 3D / 4D morfologii de sarcina (trimestrele I, II si III) efectuate cu ecograf performant Voluson 730 PRO

NOU! Din luna august oferim si servicii de medicina interna, cardiologie, ecografie generala, ecografie doppler vase mari, ecografie tiroidiana, EKG. In curind si ecografie cardiaca!

De la 1 mai ne veti gasi la o noua adresa:
Soseaua Oltenitei, nr. 66, et. 1 si 2, Popesti Leordeni
, vis-a-vis de primaria orasului.

Acasa    Despre noi    Servicii medicale    Personal    Preturi    Articole    Contact    Parteneri    

Cancerul mamar

Epidemiologie

Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer si a doua cauza de deces prin cencer la femei (prima cauza I statele civilizate).

El reprezinta o treime din totalul cancerelor aparute la femei.

Rata supravietuirii globale la 5 ani este de 60%, dar creste la 80% daca maladia este depistata in stadiu incipient.

    Pe grupe de varsta, icidenta cancerului mamar:Crete liniar intre 30 si 55 ani, fiind o neoplazie rar intalnita la tinere (din ce in ce mai des).
  • Incidenta de 10 ori mai mare la grupa de varsta 50-54 de ani ca la grupa 30-34 ani.
  • Incidenta maxima la grupa de varsta 70-79 ani.

Etiologie

Similar altor neoplazii cauza exacta a cancerului mamar nu este pe deplin elucidata, dar un rol deosebit pare sa-l aiba acumularea progresiva de mutatii ale genelor care controleaza proliferarea epiteliala, diferentierea celulara si moartea celulara programata (apoptoza).

    Factori de risc:
  • Varsta inaintata
  • Nivele serice crescute de insuline-like growth factor 1 (IGF 1) in premenopauza.
  • Nivele crescute de estrogeni plasmatici in premenopauza.
  • Mama sau sora cu cancer mamar.
  • Nivelul socioeconomic ridicat.
  • Prima sarcina dusa la termen la o varsta de peste 30 de ani.
  • Antecedente personale de cancer mamar la sanul celalalt.
  • Orice ruda de gradul I cu istoric de cancer mamar.
  • Istoric personal de leziune mamara benigna proliferativa, modificari mamografice displazice.
  • Doza mare de iradiatii ionizante la nivelul toracelui, inclusiv expunerea sanilor radiatiilor solare).
  • Nuliparitatea (nici o nastere).
  • Menarha (prima menstra) precoce (sub 11 ani).
  • Menopauza tardiva (dupa 55 ani).
  • Obezitatea in postmenopauza.
  • Dieta bogata in grasimi.
  • Varsta peste 45 de ani pt rasa alba.
  • Varsta sub 45 ani pt rasa neagra.
  • Istoricul de cancer endometrial sau ovarian.
  • Factori genetici.

    Factori protectori:
  • Menarha tardiva.
  • Anovulatia.
  • Menopauza precoce.
  • Sarcina (cu cat prima sarcina survine mai devreme in viata unei femei, cu atat ea este mai protejata).
  • Anatomie patologica

      Cancerul mamar ductal
    • Intraductal (in situ - nu a depasit membrana bazala a epiteliului ductal)
    • Invaziv (carcinomul ductal invaziv = cel mai frecvent tip histologic)
    • Schiros
    • Tubular
    • Medular
    • Mucinos (coloid)
    • Papilar
    • Inflamator
    • Comedocarcinom

      Lobular
    • In situ
    • Invaziv
      Mamelonar
    • Boala Paget (cu variantele ei)
    Mamelonar - Boala Paget (cu variantele ei)

    Carcinom nediferentiat

    Tipuri rare (atipice): Cystosarcoma Phillodes, angiosarcomul, limfomul primar

      Simptomatologie

    • Masa tumorala palpabila indolora (desi 80% sunt benigne, decizia urmaririi lor trebuie bine cantarita)
    • Dureri mamare
    • Deformarea sanului
    • Scurgere mamelonara spontana sau la exprimarea mamelonului
    • Eritem (roseata) sau ulceratie tegumentara mamara
    • Boala Paget - rash (roseata) eczematoid areolo-mamelonar cu prurit (mancarime), sensibilitate locala si scurgeri mamelonare sangvinolente (ocazional)
    • Simtomatologie datorata metastazelor (tardiva): dureri osoase, dispnee (metastaze pulmonare), sindrom meningitic (metastaze cerebrale)

    Examenul clinic al sanilor

      Inspectia
    • Necesita o lumina buna, cu pacienta in ortostatism sau sezand, cu bratele in solduri si apoi cu ele la ceafa
    • Se observa comparativ: volumul celor 2 sani, proeminentele sau depresiunile anormale, starea tegumentului (eritem, edem, retea venoasa dilatata), anomalii de forma sau volum mamelonare sau areolare, crustele, eroziunile, ulceratiile
      Palparea
    • Este cel mai important mijloc diagnostic
    • Pacienta in ortostatism cu bratele in solduri sau in clinostatism cu ele ridicate deasupra capului
    • Palpare delicata cu palma intinsa si cu degetel reunite
    • Se exploreaza sanul de la stern la marginea anterioara a dorsalului mare si de la clavicula la santul submamar
    • Se apreciaza sediul tumorii (cele 5 cadrane), dimensiunile, consistenta, numarul tumorilor, forma lor si limitele acestora, precum si aderenta (la peretele toracic si-sau tegumente)
    • Se examineaza apoi ganglionii axilari si supraclaviculari omonimi si contralaterali

    Localizarea tumorilor mamare

    Sanul este impartit imaginar Ón 5 cadrane, dupa cum urmeaza:
        - Linia verticala mediomamelonara si orizontala ce trece prin mamelon determina 4 cadrane: superointern, inferointern, superoextern, inferoextern
        - O linie circulara ce trece la 1 cm de marginea areolei determina cadranul central

    Tumorile ce depasesc in volum unul din cadrane vor fi atribuite cadranului care contine cea mai mare parte a tumorii.

    O masa tumorala mamara maligna are urmatoarele caracteristici: consistenta dura, nedureroasa (Ón 85% din cazuri), neregulata, posibil fixata la tegumente sau la peretele toracic, poate deforma tegumentele, poate da retractie mamelonara.

    Scurgerea mamelonara sangvinolenta (spontana sau la exprimarea mamelonului.

      Scurgerea mamelonara cu caractere de malignitate are urmatoarele caracteristici:
    • unilaterala
    • spontana
    • se exprima la nivelul orificiului unui singur duct
    • este sangvinolenta, sero-sangvinolenta sau seroasa

    Examinari paraclinice

      Analize de laborator (bilantul biologic al pacientei):
    • HLG completa
    • Ureea, creatinia, acidul uric (functia renala)
    • TGO, TGP, bilirubinemia (totala, conjugata si neconjugata) (evaluarea functiei hepatice
    • Calcemia si fosfatemia (evaluarea bilantului fosfocalcic, oglinda activitatii celulelor osoase)
    • Evaluarea receptorilor estrogenici si progesteronici (in vederea determinarii hormonodependentei tumorale si, deci a hormonosensibilitatii = capacitatea de a raspunde la hormonoterapie)
      Examinari imagistice:
    • Ecografia mamara
    • Mamografia (radigrafia mamara)
    • Radiografia scheletului (pt depistarea metastazelor osoase)
    • Tomografie computerizata (pt depistarea metastazelor)

    Proceduri diagnostice

    Diagnosticul de certitudine este cel histopatologic (in oncologie nu se incepe nici o forma de tratament specific inaintea obtinerii rezultatului examenului HP).

      Proceduri diagnostice chirurgicale pt leziuni nepalpabile:
    • Biopsia cu ac fin ecoghidata sau radioghidata.
    • Biopsia deschisa cu localizarea tumorii cu ajutorul unui ac.
      Proceduri chirurgicale pentru leziuni palpabile:
    • Biopsia aspirativa cu ac fin.
    • Biopsia cu ac gros.
    • Biopsia excizionala.
    • Biopsia incizionala.

    Stadializarea cancerului mamar (TNM)

      T = tumora primara:
    • T0 - nu exista o evidenta a tumorii primare
    • Tis - tumora in situ.
    • T1 - tumora de pana la 2 cm in diametrul maxim.
    • T2 - tumora de 2-5 cm.
    • T3 - tumora mai mare de 5 cm.
    • T4 - tumora de orice dimensiune cu extensie la peretele toracic si-sau tegumente.

      N = nodulii limfatici regionali:
    • N0 - fara metastaze ganglionare.
    • N1 - metastaze ganglionare mobile homolaterale.
    • N2 - metastaze ganglionare homolaterale fixate intre ele sau de structurile vecine.
    • N3 - metastaze in ganglionii limfatici mamari interni homolaterali.

      M = Metastaze la distanta:
    • Mx - metastaze ce nu pot fi evaluate.
    • M0 -metastaze la distanta absente.
    • M1- metastaze la distanta prezente (inclusiv cele din ganglionii supraclaviculari homolaterali)

      Stadializarea cancerului mamar (TNM)
    • Stadiul 0:
          - Tis, N0, M0.
    • Stadiul I:
          - T1, N0, M0.
    • Stadiul II:
          - T0, N1, Mo.
          - T2, N0, M0.
          - T2, N1, M0.
          - T3, N0, M0.
    • Stadiul III:
          - T0, N2, M0.
          - T1, N2, M0.
          - T2, N2, M0.
          - T3, N1, M0.
          - T3, N2, M0.
          - T4, orice N, M0.
          - Orice T, N3, M0.
    • Stadiul IV:
          - Orice T, orice N, M1.

    Istoria naturala a cancerului mamar

    Evolutia este extrem de variabila de la o pacienta la alta.

    Se admite azi ca majoritatea cancerelor mamare sunt hormonodependente (estrogenii endogeni: ovarieni si suprarenalieni, precum si cei sintetizati de adipocite; estrogenii exogeni: preparatel hormonale precum pilulele contraceptive combinate, cremele si preparatele cosmetice).

    Pana la descoperirea clinica (1-2 cm diametru) sau imagistica a unui cancer mamar trec cativa ani, iar pana la o tumora de 1 cm trec 2 ani.

    Descoperit precoce, cancerul mamar, ca orice alt tip de cancer, este CURABIL!
    Diagnosticul precoce este esential, deci autopalparea lunara a sanilor, in fata oglinzii, imediat dupa menstruatie este obligatorie, ca si prezentarea urgenta la medicul specialist in cazul observarii oricarei anomalii!

      Depistarea cancerului mamar:
    • Pana la 30 ani - autopalparea lunara a sanilor.
    • Intre 30 si 40 ani - examen clinic anual (medic specialist) cu o ecografie mamara la primul consult, orice modificare ecografica atragand obligatoriu dupa sine largirea investigatiilor (mamografie, punctie biopsie, biopsie deschisa etc).
    • Mamografia nu se repeta decat in mod exceptional, cand examenul clinic sau cel ecografic impune aceasta masura (iradiere ce creste ea riscul de cancer mamar).
    • Dupa 40 de ani - ecografii mamre anuale cu continuarea investigatiilor in functie de anomaliile constatate.

    Metode de tratament

    Cancerul mamar este curabil daca este depistat precoce.

    Se utilizeaza scheme terapeutice (individualizate fiecarui caz in parte - tratam bolnavi, nu boli!) in care diversele metode terapeutice se succed in functie de indicatiile oncologului.

    Tratamentul chirurgical - azi se pot face interventii chirurgicale mai mult sau mai putin "conservatoare", urmate de reconstructii plastice si reparatorii (proteze, chirurgie estetica etc).

    Radioterapia.

    Chimioterapia.

    Hormonoterapia

    Cancerul ovarian

    Definitii si termeni:

      Cancerul ovarian este reprezentat de o colectie de entitati tumorale maligne ce-si au originea intr-unul din urmatoarele tesuturi:
    • Tumori epiteliale (celomice) - cu originea in epiteliul de invelis ovarian.
    • Tumori germinale - cu originea la nivelul celulelor germinative primare ovariene (cele care duc la formarea ovulelor).
    • Tumori stromale - derivate din mezenchimul sexual, gonadal ovarian.
      Din aceste structuri deriva toate tumorile ovariene. Ele pot fi:
    • Benigne
    • Maligne
    • Cu potential malign redus ("low malignant potential" = LMP sau "border line").

    Incidenta

    CO este a patra cauza de mortalitate prin cancer la femei in SUA.

    Aproximativ 1 femeie din 70 va face cancer de ovar, iar 2/3 din ele vor muri din aceasta cauza.

    Incidenta creste rapid dupa 40 de ani, atingand valori maxime in pre- si post-menopauza.

    20% din tumorile ovariene sunt maligne, iar dupa varsta de 50 de ani, 50% din TO sunt maligne.

    Etiologie si factori favorizanti

    Ovarul este supus stimulilor hormonali repetati, fapt ce poate constitui una din cauzele CO.

      Factori favorizanti:
    • Nuliparitatea (lipsa nasterilor).
    • Expunerea la talc si azbest.
    • Categoriile sociale favorizate.
    • Tarile intens industrializate.
    • Antecedentele de cancer mamar si endometrial.
      Factori "protectori":
    • Sarcina.
    • Contraceptivele orale.
    • Antecedentele de parotidita epidemica (oreion).

    Diseminarea tumorilor maligne ovariene

    Boala poate fi prezenta cu ani de zile inainte de a se manifesta clinic, cancerul ovarian fiind asimptomatic pana la tumori cu diametrul de 8-10 cm.

    Orice tumora ovariana (anexa palpabila) in perimenopauza si menopauza este susceptibila de a fi CO.

    50% din CO sunt descoperite cand au depasit ovarul si s-au extins la peritoneu si organele vecine (cazuri depasite chirurgical).

    Infiltrarea locala se produce prin efractia capsulei tumorale si "lipirea" de organele vecine care sunt apoi invadate.

    Metastazarea regionala: vezica urinara, rectul, sigmoidul, peritoneul pelvin.

    Metastazarea abdominala: marele epiploon, intestinul subtire, mezenterul, ficatul, diafragmul.

    Metastazarea ganglionara: ganglionii paraaortici, ganglionii supraclaviculari.

    Metastazarea la distanta: plamani, schelet, creier (tardiva).

    Tratament

    • Chirurgical (contraindicat in cazul TO avansate - de exemplu, in cazul ascitei)
    • Radioterapie
    • Chimioterapie
    • Hormonoterapie
    • Imunoterapie
    • CO este un cancer extrem de agresiv!

    Fibroamele uterine

    Incidenta

    Fibroamele uterine reprezinta una dintre cele mai frecvente tumori.

    20% din populatia feminina (o femeie din 5) este afectata de-a lungul vietii de aceasta tumora.

    Varsta de electie pentru aparitia fibroamelor uterine este de 30 - 35 de ani, inainte de 30 de ani si dupa menopauza fiind rar.

    Etiologie

    • Teorii multiple, in mare parte abandonate azi.
    • Factorul determinant este necunoscut.
    • Teoria hormonala pare a fi cea mai realista, practic, FU dezvoltandu-se intotdeauna in perioada fertila a femeii si remitandu-se spontan (sau diminuand mult in volum) Ón menopauza.

    Anatomie patologica

      Macroscopic
    • Unice sau multiple
    • Dimensiuni variabile
    • Rotunde sau polilobate
    • Coloratie alba
    • Consistenta ferma
    • La periferie au o capsula cu vascularizatie saraca, fapt ce permite enucleerea facila a fibromului in timpul interventiilor chirurgicale

    Anatomie patologica

    Microscopic, predominanta tesutului muscular sau a celui conjunctiv da consistenta si denumirea histopatologica a tumorii:
       - Miom - predomina fibrele musculare, consistenta diminuata.
       - Fibrom - predomina fibrele conjunctive, consistenta ridicata, dura.
       - Leiomiofibrom - majoritatea cazurilor.

    Clasificare

    In functie de straturile (tunicile) uterine afectate si de segmentele uterului implicate.

    In functie de segmentele bazinului.

    Simtomatologie

    Hemoragia - menoragii, metroragii, menometroragii ce dau sangerarii un aspect aproape continuu si anemiaza progresiv pacienta.

    Leucoreea - seroasa, simpla, postmenstruala; hidroree intermitenta sau leucoree purulenta (in cazul unei complicatii septice - necrobioza).

    Durerea - semnaleaza, de obicei, o complicatie a fibromului (compresiune, necrobioza).

    Simptome de vecinatate - vezicale (compresie pe vezica urinara), rectale (compresie pe rect).

    Diagnostic clinic

    Inspectie (la pacientele slabe cu fibroame voluminoase) - bombarea FU suprapubian. Paloare consecutiva anemiei.

    Palparea pelviabdominala - masa tumorala de talie variabila si consistenta ferma, rotunda sau ovoidala, plurilobata sau, dimpotriva, perfect regulata, de obicei mobila.

      Examenul clinic ginecologic:
    • Examenul cu valvele - FU intravaginal de col sau acusat ("nascut") prin col; caracterul sangerarii, al leucoreei, modificari cervicale sau vaginale asociate.
    • TV: masa tumorala unica, de volum variabil, consistenta ferma, adesea plurilobata (polifibromatoza uterina), bine delimitata, frecvent mobila, nedureroasa spontan si la palpare si mobilizare (in cazul in care lipsesc complicatiile) ce face corp comun cu uterul, fara sant de delimitare intre aceasta masa si uter.

    Examinari paraclinice

    Utile mai ales pentru stabilirea extensiei bolii, a complicatiilor ei, precum si pentru stabilirea unei conduite terapeutice cat mai corecte.

    Frotiu cervicovaginal si colposcopie (leziuni asociate).

    Histerometrie, histerosalpingografie, curetaj uterin biopsic, aspiratie cu pipela Cornier (diagnosticul endometrial - coexistenta frecventa a unei hiperplazii endometriale, precum si cea a cancerului de endometru obliga la efectuarea acestor investigatii).

    Examen ecografic (TV sau transabdominal in cazurile de FU foarte voluminoase).

    Examinari imagistice pentru stabilirea complicatiilor prin compresie de vecinatate (urografie, rectoscopie etc).

    Evolutie

    Netratat, FU are o evolutie extrem de variabila de la o pacienta la alta.

    Astfel, unele FU sunt perfect "silentioase", fiind foarte bine tolerate de paciente perioade lungi de timp, iar la menopauza se pot atrofia pana aproape de disparitia lor.

    In alte cazuri survin complicatiile: hemoragice, mecanice (torsionare, compresiune de vecinatate etc), vasculare, transformari edematoase sau necrobiotice, degenerare maligna (contestata azi de marea majoritate a autorilor, care considera malignizarea drept un cancer de corp uterin cu evolutie paralela cu cea a FU).

    Tratament

    Medical: hormonoterapie, hemostatice etc.

    Chirurgical: adresat FU complicate sau celor voluminoase. Tratamentul chirurgical poate fi conservator (miomectomii, miomectrectomii etc) (mai ales in cazul pacientelor care doresc conservarea functiei reproductive) sau radical (histerctomia: subtotala, totala).