Cancerul mamar – cea mai frecventa forma de cancer in randul femeilor

Acasa > Articole > Cancerul mamar - cea mai frecventa forma de cancer in randul femeilor

Cancerul mamar este cea mai frecventa forma de cancer a femeii (o treime din cancerele dezvoltate de femei).
La nivel mondial, constituie a doua cauza de deces prin cancer la femei, iar in Romania este cea mai frecventa forma de cancer diagnosticata la femei si prima cauza de deces prin cancer in rindul acestora.

O alta problema foarte serioasa cu care se confrunta lumea medicala contemporana este faptul ca neoplasmul mamar apare din ce in ce mai frecvent la paciente deosebit de tinere, fapt semnalat in mod cu totul exceptional in urma cu 20-30 de ani.

Datorita valorilor sale estetice deosebite si datorita faptului ca sinul a reprezentat intotdeauna un simbol marcant al feminitatii, implicatiile cancerului mamar in statusul psihologic al femeii sunt deosebite. Astfel, numeroase femei manifesta o adevarata fobie fata de aceasta maladie, iar incidenta ei in continua crestere constituie o pemanenta sursa de stress. In mod paradoxal, insa, aceasta "frica" permanenta de a dezvolta sau a descoperi un cancer mamar, le tine pe paciente departe de medic in loc sa le aduca cit mai repede si mai des in fata acestuia...

Cancerul mamar, asemeni tutror celorlalte tipuri de cancer, este perfect curabil daca este diagnosticat si tratat in stadii precoce. Ori acest deziderat nu poate fi realizat decit printr-o autopalpare lunara corecta a ssnilor si printr-o prezentare cit mai rapida la medicul specialist in cazul oricarei suspiciuni ridicate de aceasta manevra.

In plus, examenul ginecologic anual (pe care orice femeie ar trebui sa-l considere absolut obligatoriu!!!) trebuie sa includa in mod sistematic examenul clinic corect al sanilor. Sigur ca, in aceasta privinta, mai au foarte multe "de invatat" si medicii, nu doar pacientele lor!!! …

Cauza (sau mai corect spus cumulul de cauze) cancerului mamar, asemeni altor neoplazii, este necunoscuta, dar au fost identificati o serie de factori de risc cu importanta deosebita:
• Varsta inaintata (desi probabilitatea de a dezvolta un cancer mamar creste odata cu virsta, lumea medicala contemporana se confrunta cu o adevarata "epidemie" de neoplazii mamare la paciente din ce in ce mai tinere, fapt ce va duce, inexorabil, la reconsiderarea acestui factor de risc).
• Nivele crescute de estrogeni plasmatici în premenopauza (teoria hormonala a etiologiei cancerului mamar incrimineaza rolul expunerii indelungate la estrogeni a tesutului mamar in lipsa compensarii acestora de catre progesteron). Sursa de estrogeni este de doua tipuri: endogena (ovariana si de la nivelul tesutului adipos) si exogena (madicamentoasa, produse cosmetice de infrumusetare si intretinere, anumite creme si lotiuni de intinerire a pielii).
• Mama sau sora cu cancer mamar (fapt ce sprijina importanta factorilor genetici).
• Nivelul socioeconomic ridicat (cancerele "hormonodependente" si cu precadere cel mamar este in mod special un cancer al femeilor cu nivel socioeconomic mediu si ridicat).
• Prima sarcina dusa la termen la o varsta de peste 30 de ani
• Antecedente personale de cancer mamar la sanul celalalt.
• Istoric personal de leziune mamara benigna proliferativa, modificari mamografice displazice
• Doza mare de iradiatii ionizante la nivelul toracelui in scop diagnostic sau terapeutic (radioscopii, radiografii, mamografii, iradiere in scop terapeutic)
• Expunerea sinilor radiatiilor solare sau celor care produc bronzare artificiala (plaja fara sutien, solar).
• Nuliparitatea (nici o nastere)
• Menarha (prima menstruatie) precoce (sub virsta de 11 ani) si/sau menopauza tardiva (dupa virsta de 55 ani) – aceste doua conditii nu fac altceva decit sa creasca perioada de expunere la estrogenii endogeni necompensati suficient de progesteron (hormon ce ar avea rol protector si care este secretat in cantitati mari in timpul sarcinii, de unde si rolul protector al sarcinilor duse la termen).
• Obezitatea in postmenopauza si dieta bogata in grasimi si dulciuri fine (trebuie stiut faptul ca o sursa importanta de estrogeni o reprezinta, in afara ovarului, tesutul adipos, adica grasimea acumulata in organism).
• Varsta peste 45 de ani pentru rasa alba
• Varsta sub 45 ani pentru rasa neagra
• Istoricul de cancer endometrial (de corp uterin) sau ovarian.
• Traumatismele mamare, chiar microtraumatismele mamare, mai ales atunci cind sunt repetate.
• Factorii genetici

Trebuie stiut si faptul ca exista si o serie de factori care par sa aiba rol protector impotriva cancerului mamar (ceea ce nu inseamna ca persoanele care intrunesc acesti factori nu pot dezvolta un neoplasm mamar, ci doar ca au un risc mai mic). Dintre acestia, cei mai importanti sunt:
• Menarha (prima menstruatie din viata unei femei) tardiva (dupa virsta de 15 ani).
• Alaptarea naturala la san care depaseste un an durata
• Activitatea fizica (se recomanda activitatile fizice dinamice, in aer liber, si cu sanii neincorsetati in sutien, ci lasati sa se miste cit mai natural; din acest punct de vedere exista autori care recomanda ca sutienul sa fie cit mai lejer cu putinta, preferabil doar din bumbac, si purtat cit mai putin, adica doar atunci cind este strict necesar din punct de vedere estetic; mult mai inofensive par a fi asa-numitele bustiere din bumbac)
• Exista si autori care sustin ca o activitate sexuala suficient de intensa ar constitui, de asemenea, factor protector impotriva cancerului mamar

Sigur ca, cea mai eficienta metoda de lupta impotriva cancerului de san, in afara evitarii factorilor de risc si a promovarii factorilor protectori, ramine autopalparea lunara a sanilor de catre fiecare pacienta in parte si prezentarea de urgenta la medicul specialist in cazul oricarei minime suspiciuni, precum si controlul ginecologic anual care trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu examinarea sanilor si a axilelor. De aceea, este foarte important ca fiecare femeie, de la pubertate si pina cind moarte, sa-si autopalpeze lunar sanii.

Cum se face in mod ideal aceasta autopalpare?
• Imediat dupa menstruatie
• In fata oglinzii, de obicei dupa dus, dezbracata pina la brau (fapt ce ajuta observarea eventualelor modificari de forma, vascularizatie, volum, a eventualelor retractii mamelonare, a eventualelor asimetrii, a eventualelor modificari tegumentare, a nodulilor superficiali care "bombeaza" uneori sub piele, precum si a oricaror anomalii instalate de la o luna la alta). Femeia trebuie sa fie prietena sanilor ei si sa si-i cunoasca mai bine ca oricine!… Pentru asta trebuie sa-i inspecteze si sa-i palpeze ori de cite ori are ocazia!
• Cu palma cu degetele reunite, cu mina relaxata (fapt ce creste sensibilitatea tactila a degetelor), cu blandete, evitand gesturile traumatizante
• Sanul se palpeaza si se inspecteaza bilateral de la stern pana la marginea laterala a toracelui si de la limita lui superioara pina la santul submamar, iar areola mamara si mamelonul se examineaza separat, cu mare atentie
• La sfarsitul examinarii se exercita o usoara presiune digitala atraumatica asupra mamelonului si a areolei, fapt ce permite exprimarea unei eventuale secretii mamelonare (intotdeauna patologica in afara perioadei de lactatie)
• Palparea sanilor trebuie completata in mod sistematic cu palparea regiunilor axilare (zona numita in mod popular "sub-brat") pentru depistarea unor eventuali ganglioni limfatici palpabili (sanul dreneaza limfatic la nivel axilar). Palparea axilei este necesara si datorita faptului ca, de multe ori, glanda mamara prezinta o prelungire axilara anatomica (fiziologica).
• Orice anomalie sesizata cu ocazia acestor autoexaminari lunare trebuie sa aduca de urgenta pacienta in fata medicului specialist

Ca in orice neoplazie, simptomatologia apare, de obicei, cind e prea tirziu!...
Simptomatologia cancerului mamar poate imbraca urmatoarele aspecte:
• Masa palpabila indolora, durere, deformari, scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale), roseata (eritem) sau ulceratie tegumentara, prurit (mancarime), etc

Un alt factor de stress ce intarzie de multe ori prezentarea la medic este teama de mastectomie (ablatia chirurgicala a sanului), dar medicina moderna apeleaza acum la metode diagnostice si terapeutice mult mai putin invazive ca odinioara (sectorectomii si lumpectomii ce au luat in numeroase cazuri locul mastectomiilor radicale mutilante).

In plus, traim in epoca chirurgiei plastice si reparatorii iar protezarea postoperatorie a sanului nu mai constiuie de mult o noutate!
Iar daca ar fi sa punem in balanta considerentele estetice invocate de aceste paciente cu riscul vital al maladiei neoplazice, viata ar trebui sa atirne intotdeauna cu mult mai greu!!!...

Medic primar Mihai Dimitriu
Medic specialist obstetrica ginecologie
Asistent universitar